Pâine cu tărâțe

În volumul său “World Without Cancer”, autorul american Edward Griffin descrie adevărul despre o descoperire mai veche, ascunsă cu grijă de marele public, şi anume proprietăţile curative ale vitaminei B17, numită şi laetril sau amigdalina, scrie EsoReiter, citat de Agerpres.

Este un fapt demonstrat faptul că această substanţă distruge repede celulele canceroase. Autorul oferă mai multe informaţii despre vindecarea bolnavilor de cancer graţie B17, precum şi explicaţiile ştiinţifice ale acţiunilor sale şi ridică întrebarea ‘De ce medicina convenţională nu recurge la aceasta pe scară largă împotriva bolii înşelătoare?’.

Griffin susţine că vitamina B17 nu este utilizată în medicina convenţională nu din raţiuni de ordin ştiinţific, ci din cauza politicii elitei mondiale în domeniul oncologic. Miliarde de dolari sunt cheltuite anual pe cercetare şi tratamente ale cancerului, alte miliarde sunt cheltuite pe producţia armatei de substanţe chimice destinate să lupte împotriva bolii. Astfel, ascunderea vitaminei B17 este de ordin economic pentru o industrie farmaceutică dominantă în lumea noastră.

Vitamina B17, care ucide cancerul, este conţinută în special în sâmburii de caise. Aceştia au fost declaraţi oficial medicament împotriva tuturor tipurilor de cancer încă acum 35 de ani. După cel de-al Doilea Război Mondial, dr. Max Gerson şi-a tratat cu succes pacienţii cu acest remediu şi l-a inclus în metoda sa de combatere a cancerului.

Amigdalina se găseşte în sâmburii de caise, migdale, vişine, piersici, prune şi mere, precum şi în seminţele de mere, sorg, mei, seminţe de in, linte, unele soiuri de fasole şi struguri. De asemenea, în unele plante şi multe alte produse pe care omul modern nu le utilizează în mod curent în alimentaţie.

Modul actual de viaţă ne face să consumăm produse din făină rafinată, mult zahăr, ulei de gătit şi alte produse industriale şi procesate, în timp ce alimentele organice naturale au fost mult timp absente din meniul nostru. Bunicii noştri au mâncat alimente naturale nerafinate, iar cancerul pe vremea lor era un eveniment rar. Ei consumau fructe uscate, pâine din făină brută şi chiar pâine din mei. Astfel, ei aveau acces, fără să ştie, la vitaminele necesare pentru o viaţă sănătoasă, ferită de boli, inclusiv amigdalina (B17).

Vitamina B17 a fost interzisă pentru tratamentul cancerului acum 35 de ani, chiar dacă numeroşi savanţi susţineau că, dacă o persoană ar consuma zilnic această vitamină, ea nu ar dezvolta cancer, susţine autorul volumului menţionat. Potrivit acestuia, giganţii farmaceutici, precum şi Ministerul Sănătăţii al SUA au exercitat presiuni uriaşe asupra Direcţiei de control pentru calitatea alimentelor şi medicamentelor, care a declarat drept ilegală comercializarea vitaminei B17, împreună cu informaţiile ataşate despre efectele sale terapeutice împotriva cancerului, precum şi vânzarea unor categorii de fructe proaspete şi sâmburi de caise.

Tactica mai includea răspândirea de zvonuri că sâmburii de caise şi de migdale conţin cianură şi că aceasta i-ar putea otrăvi pe cei care le mănâncă. Dar adevărul este că nimeni nu s-a otrăvit din această cauză până în zilele noastre, chiar dacă a consumat în cantităţi mari sâmburi de caise sau migdale, scrie Edward Griffin în volumul său. Sursa : jurnalul.ro

______________________________________

Să facem deci o pâine cu mult B17: pâine cu tărâțe.

DSC_0616

Formula arată așa:

Făină 650

64%

450 gr

Tărâțe

36%

250 gr

Apă

78%

550 gr

Sare

2%

14 gr

Făina pe care o folosesc e de la “7 spice” (se găseşte la Metro şi Auchan), iar tărâțele sunt de la Naturalia, aceleași cu care pregătesc și borșul. Tărâțele trag multă apă. Ceea ce am pus eu aici, 78%, e minimum de apă necesar. Procentul poate merge până la 85%  (îndrăzneala de a pune multă apă ține doar de priceperea de a modela aluatul, pentru că un aluat moale se modelează mai greu, după cum știți).

La pâinea asta nu adaug niciun fel de semințe, pentru că tărâțele au gustul lor specific, pe care nu vreau să-l pierd. Și nici autoliză nu aplic, deoarece tărâțele sunt prea greu de îmblânzit și cu autoliză sau fără, tot pe-acolo bate aluatul. Două ore de fermentare, cu două împăturiri, formare, dospire 2 ore și jumătate, coacere o jumătate de oră la 220 de grade în forma cu capac și 10 minute fără capac.

Pâinea cu tărâțe e preferata soțului meu: primitivă, sobră, intensă. Ține tare bine la drumuri de munte, pentru excursii de lungă durată. Consistentă, gustoasă și cu vitamina B17 în ea, o recomand pe timp de vară (:

12 thoughts on “Pâine cu tărâțe

    • Faina integrala e cea care iese cand macini bobul de grau intreg, deci procentul de tarata e 100%. Faina neagra e cea din care se scot taratele in procent de 20%, adica are doar 80% tarata. Asta m-ai intrebat?
      Nu m-am gandit niciodata sa adaug tarate la faina integrala … ar iesi o paine mai integrala ca integrala (:

      • Ma rafeream la procentul de tarate fata de cantitatea de faina…de ex. daca cernem 1 kg. de faina integrala, ramanem in ciur cu o anumita cantitate de tarate si in troaca cu o cantitate de faina. Cat la suta din faina, sunt taratele din ciur ? :)

        In formula ta de ex. taratele sunt un pic mai mult de jumate din catitatea de faina. Ma gandeam daca atunci cand facem o paine integrala, taratele or fi in acelasi procentaj ( ~ 50 % ) ?

        Stiu oameni care fac paine numai din tarate cu o maia tot din tarate…acolo da, vitamina B17 :D

        Dar oare aceasta vitamina nu se degradeaza la copt ?

    • Iulian, daca cerni faina integrala prin ciur normal obtii un 20-25 % tarata. Restul ramane ca o faina neagra. Eu am un ciur din Austria care este mai fin, cu el reusesc sa scot cam 30% tarata, dar faina ramane tot in zona de faina neagra. La nivel industrial exista site care lasa sa treaca doar particulele foarte fine, care sunt obtinute din albul bobului de grau (din miez). Ce ramane este gris si tarata. Ecuatia la macinare este: Faina integrala = x% faina alba + y% gris + z% tarata. X, y si z depind de procedeul de macinare si cernere. Daca de exemplu utilizaez un purificator de gris, pot sufla particulele de tarata de pe cele de gris, si pot remacina grisul. Asa se obtine faina de patiserie, de exemplu.
      Am fost surprins sa obtin o faina aproape alba cand am macinat (fara cernere) niste grau dur (arnaut cum i se mai spune) decorticat. Am facut niste paste minunate!

      • Ok….mai pe ” romaneste ” daca totusi vreau sa obtin o faina neagra din amestecul de faina integrala si alba ( si nu sa dau prin ciur pe cea integrala ), cam cata integrala si cata alba (650) recomanzi sa folosesc ?

      • Nu prea ai cum sa scoti o faina neagra. Cred ca va iesi un fel de Graham, adica o faina alba pistruiata cu tarata. Asta din cauza ca tarata pe care o gasesti de cumparat este cu particule cu suprafete mari, in faina neagra particulele de tarata sunt fine, cam de acceasi granulatie ca faina. Dar ca sa iti raspund la intrebare poti merge cu 30-40% tarata si 60-70% faina alba. Cel putin eu asa vad lucrurile.

  1. tot eu, cu alta varianta de raspuns la intrebarea ta (:
    cred ca putem calcula procentul de tarate din faina integrala in functie de ce e “restul”: daca “restul” e faina 650, atunci tarate sunt cam 30% si restul faina 650; daca “restul” e faina alba, atunci tarate sunt cam 60% si restul faina 000

      • Eu stiu de la un morar cu moara mare (cat o camera), care a zis asta. La el probabil diferentele sunt mai mari?

      • Pai daca pui faina 650 langa faina alba o sa vezi ca diferenta la culoare este extrem de mica. Din ce stiu eu (de la morile cu piatra) 650 obtii din cernerea macinisului integral (obtii cca 45-50% faina 650, 25-30% gris, 25-30% tarata, functie de grau si de setarea morii) iar trei nule obtii macinand gris purificat (suflat de particulele de tarata), fara sa mai cerni macinisul in cazul asta. Grisul poate fi macinat chiar si fara purificare, crescand astfel gradul de extractie total, care poate ajunge la 60-70% faina alba.

  2. Pai in faina integrala e cam tot asa: 2 treimi faina 650 si o treime tarate (: Sau o treime faina alba si 2 treimi tarate … binenteles, cu taratele de marimi diferite, depinde cum o iei
    Uite ca nu stiu cum e cu degradarea vitaminei la copt, in ce proportie si in ce se transforma…dar o sa ma interesez (:

    • Nu cumva fac niste azime necoapte? Din ce am citit, la aceste paini din tarata (si zer) aluatul este dezhidratat (la temperaturi de sub 37 grade Celsius).

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s