Pâine cu seminţe de in – formula zilnică

În fiecare zi fac pâine, de cele mai multe ori din făină integrală, câteodată albă (bine, nici cea albă nu e complet albă, pentru că un sfert din cantitatea de făină e integrală de grâu sau secară, iar maiaua e şi ea din făină neagră).

Iată în continuare metoda noastră familială de a face pâinea albă cu secară şi seminţe de in.

1. Amestecul. Dimineaţa la 7, în timp ce pregătesc ceaiul copiilor, fac şi aluatul de pâine. Îmi ia un sfert de oră cu totul. Amestec 150 grame maia pregătită de cu seară, 300 gr făină albă, 100 gr făină integrală de secară, 300 grame apă plată, 8 grame sare neiodată (3 linguriţe de cafea) şi o mână de seminţe de in. Le amestec pe toate un minut, două, până când simt că aluatul e omogen. Apoi îl acopăr şi mă duc la treburi.

2. Fermentarea şi frământarea. Timp de 2 ore şi jumătate aluatul trebuie împăturit cam o dată la jumătate de oră (tehnica asta ţine loc de frământat). Dacă eu trebuie să plec, îi las pe copii (unul din ei o să fie mereu pe acasă) să facă treaba asta, direct în bolul în care e aluatul. Îşi pun ceasul să sune la jumătate de oră, iar împăturitul le ia 30 de secunde.

3. Modelarea. După patru – cinci împăturiri aluatul e gata să fie modelat (aveţi aici mai multe exemple). După ce îl modelez (eu sau copiii), îl aşez într-un vas (un bol de ceramică dacă aluatul e rotund, forma de cozonaci dacă aluatul e oval) în care să dospească. Pe fundul şi pereţii vasului pun hârtie de copt ca să le fie mai uşor copiilor la scosul din formă. Acopăr vasul cu un bumbac şi cu o pungă, ca să nu se piardă umezeala.

4. Dospirea. Acum se desprind două opţiuni, în funcţie de cine şi cât e acasă. Dacă toată lumea pleacă, băgăm vasul cu aluat în frigider şi seara, după 8-10 ore de dospit la rece îl scoatem şi coacem pâinea. Pe de altă parte, dacă e cineva care mai rămâne prin casă încă vreo 3 ore jumătate, patru, atunci acela va continua să fie băgător de seamă al dospirii la cald care durează 2 ore, 2 ore şi jumătate cel mult, şi „fochist”.

5. Pregătirea coacerii. Preîncălzim cuptorul la 220 grade celsius cu o oră înainte, ca piatra să fie în mod sigur încinsă. Dacă fac eu manevra, cu 5 minute înainte de a băga aluatul înăuntru, umplu o zecime dintr-o tăviţă de tablă cu apă şi o pun pe fundul cuptorului, pentru aburi. Pe copii nu-i las că e periculos, orice picătură de apă rece căzută pe uşa cuptorului o poate face să se crape. În sfârşit, tai aluatul (cu un cuţit, un cutter, o lamă să fie), scot aluatul din formă cu tot cu hârtie şi tot aşa, ţinând de capetele foii de copt, îl bag direct pe piatră, în cuptor.

6. Coacerea. Pun ceasul să sune la 15 minute ca să nu uit să scot tava cu apă, apoi îl mai pun odată la 15 minute ca să scot şi hârtia de copt de pe pâine. Apoi o mai las ultimele 10-15 minute ca să se rumenească frumos şi să ajungă temperatura miezului la 90 de grade, cât e regulamentar.

Scot pâinea, o stropesc cu puţină apă (rost: tot pentru coajă moale, la fel ca şi aburii) şi o învelesc bine în bumbac. O las aşa 3-4 ore (sau până dimineaţa dacă am copt-o seara), apoi dau liber la mâncat din ea.

Precizări:

1. pregătirea maialei de cu seară se face astfel: se scoate o cantitate mică, 25-50 de grame, din borcanul cu maia mamă şi se înmulţeşte: 50 grame făină (integrală sau albă 550 sau 650) plus 50 de grame apă. Se amestecă şi se lasă până dimineaţa să crească.

2. se poate acoperi vasul de formă şi cu pânză de bumbac sau in, dar bine înfăinată ca să i se acopere porii în care altfel ar intra aluatul când se umflă. Aluatul ar fi răsturnat pe o foaie de copt sau pe paletă când ar trebui băgat la cuptor, aşa că atunci când i se dă formă trebuie pus cu fundul în sus în vasul de formă (cu sigiliul în sus), bine înfăinat.

Asta e pâinea de azi, cu făină albă ungurească BL55 şi făină integrală de secară.


14 gânduri despre &8222;Pâine cu seminţe de in – formula zilnică&8221;

    • Maria, am vazut azi sare neiodata la magazinul naturist din piata. de la firma solaris, cea care are tot felul de alte produse bio (grau, secara, zahar brun)

  1. @iulian
    stiu🙂
    de la tine am invatat ca le pot pune linistita si neinmuiate, direct in amestecul de inceput; eu mai inatai le-am pus rasnite, dar n-au dat gust bun si am renuntat la ele; pe urma am revenit si le puneam inmuiate de seara; apoi am vazut ca metoda ta mai lejera nu da nicio diferenta in gustul painii, asa ca am adoptat-o🙂
    multumesc

    @maria
    buna maria
    sarea neiodata o iau de la naturalia; au magazine de desfacere in piata alba-iulia, pe calea mosilor, langa spitalul de urgenta si langa spitalul coltea; cauta pe site-ul lor si vei gasi adresele
    poti pune seminte de floarea soarelui, de dovleac, de chimen, anason, mac, susan… poti pune boabe de grau incoltit (dar mie mi-e tare mila si prefer sa le mananc asa), fulgi de germeni de grau prajiti …. mai exista tot la naturalia niste pungute cu amestecuri de diferite seminte special pentru pus in produsele de panificatie … semintele de in sunt cele care absorb multa apa, si la ele trebuie sa ai grija sa maresti cantitatea de apa pusa in aluat (calculezi ca inul pe care il pui absoarbe cam de 2 ori mai multa apa decat cat cantareste el)

      • la mine au dat gust rau, ca de peşte … poate ca le-am râşnit prea fin, ca făina, nu stiu; le-am râşnit si mai mare, si asa n-au dat niciun gust; cel mai bine tot cu ele intregi este, sunt estetice si crapa frumos in dinti
        de semintele de in vorbim, nu?😀

      • Liviu, şi când am folosit făina de in din comerţ am dat de gustul de peşte: sau am pus prea multă (100 de grame la 400 grame făină de grâu), sau am avut eu prejudecăţi gustative care mi-au întunecat simţurile … ba nu! ştiu că am vorbit şi cu Irina de la Tartelier despre asta şi ea ştia deja de gustul de peşte dat de făina de in … oricum, eu n-am mai avut curaj să stric altă pâine, aşa că folosesc doar seminţe întregi de-acum🙂
        mi-ar plăcea totuşi să aflu şi de alte experienţe cu făina de in

  2. Salut Corina, acum am gasit blogul asta.
    Si eu am pus seminte de in in toate painile. Am mai pus cateodata de floare sau de dovleac.

    Am pus niste grau la incoltit si-s curios daca ar merge si cu grau muiat. Acum inainte de incoltire are un gust usor dulce.

    Mi-a placut si cum a dat malaiu crantzaneala pe coaja.

    • buna Blimpy
      şi mie mi-a plăcut mălaiul din pâinea ta; o să procedez şi eu la fel, e o invenţie bună, mulţumesc🙂

      merge şi cu grâu înmuiat, de ce nu? eu am făcut o pâine de secară (şi bobul de secară e mai dur ca cel de grâu) cu boabe de secară înmuiate 16 ore; trebuie să mesteci cu mai mult simt de răspundere ca de obicei, dar te simţi foarte dârz după aia🙂

  3. Salut,
    cred ca inul nu e intodeauna la fel. Cateodata si mie mi s-a parut ca are gust de peste – cu atat mai proununtat, cu cat era mai mult. Dar nu mi s-a intamplat asta cu tot inul. Cel pe care il avem acum are mai degraba gust de nuci verzi.

  4. La noi ,mama soacra face paine si este deschisa la orice idee ,am seminte de in o gramada si nu prea stiam ce sa mai fac cu ele ,acum vor ateriza in paine .
    Grozav si modul de pregatire,am sa-i spun si ei ca prea framanta,iar la 82 de ani au mai lasat-o puterile.
    Succes in tot ceea ce faci!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s